duminică, 6 mai 2012

7

Acu juma de an aveai gust de ceai si de tutun.ti-am soptit :” in seara asta o sa ocup conti.e un protest.sa nu mai zici la nimeni” sper ca esti fericita.chiar sper.sincer.mi-ai dat curaj in seara aia. si dimineata cand stateam la etaj in conti si ma uitam la tine cum opreai oamenii pe strada sa le explici despre ce e vorba,mi-am dat seama ca o sa tin la tine cat pot de mult. noi ne-am schimbat in ziua aia.eu sigur m-am schimbat.poate de aia te-am si pierdut.dar nu regret nimic.all for the best.nu? Acu juma de an am acceptat singuratatea(chiar daca n-am fost neaparat singur) ca sa primesc in schimb lupta.o lupta cu mine,o lupta cu o societate din care nu mai vroiam sa fac parte. You and whose army ? Multa lume nu m-a inteles.multa lume inca nu ma intelege.nu mi-a pasat niciodata.am facut un pas in spate si am vazut tot.ochii mi-s mari,sufletul e murdarit..dar creierul se zbate. am scris o pagina de istorie.suna pompos.nu e.n-am facut-o de dragul unei publicitati.n-am fost manipulate.n-am fost platit.n-am facut din teribilism.am facut pentru mine si pentru oamenii din Rosia.acei oameni minunati care nu se lasa cumparati.o ultima speranta ca mai exista demnitate in tara asta.poate asta imi lipsea si mie.demnitatea. Strang pumnul tare.il ridic in aer.vreau sa urlu: libertate maaaa!!!!! Mai stiti ce-i aia? Ati stiut vreodata? Si nu mai zic: “Salvati Rosia Montana”. Zic : “Salvez Rosia Montana! Salvam Rosia Montana!” Daca inchid ochii,imi imaginez o Romanie libera.